Așa cum noi avem scorvergi (sau langoși) pe care le mâncăm ba cu brânză și smântână, ba cu dulcețuri sau ciocolată, așa au și chinezii Huā juǎn – un aluat de bază în bucătăria lor de subzistență, un fel de mâncare „dim sum” (de brunch, cum ar veni), care reflectă și marea lor dragoste pentru gătitul la abur. Adică o păturică în straturi pufoșele care înlocuiește orezul sau potolește foamea fără niciun ajutor.

Huā juǎn înseamnă mot-a-mot „întorsătură din floare”, deci forma e importantă, chiar dacă mie nu prea mi-a ieșit. 😅

Pentru aluat

• 250g făină
• 1 lgț drojdie instant (cea care se adaugă direct în ingredientele uscate – e diferită de cea uscată activă, care se dizolvă în apă călduță și se așteaptă 5-10 minute ca să facă bule)
• ¾ lgț praf de copt (ignoră-l dacă ai mult timp de dospit, rolul lui e să-ți reducă timpii morți)
• 1 lingură zahăr
• 1 lgț ulei de susan 
• 130 ml apă călduță adăugată gradual 
• ½ ligț sare

Pentru umplutură

• O legătură de ceapă verde
• ½ lgț 5 spice
• ½ lgț sare
• 2 lgț semințe de susan coapte
• 1 lingură ulei de susan încins

Înainte de orice, încinge o tigaie și prăjește rapid semințele de susan – stai lângă ele, se ard repede. Apoi apucă-te de aluat. 

Cântărește-ți ingredientele, amestecă-le pe cele uscate între ele, pune uleiul și toarnă apă în fir subțire, în timp ce frămânți cu mâna. Eu am turnat apa în 3 ture. O să vezi că aluatul e destul de fărâmicios la început, deci trebuie să ai răbdare și încredere. Frământă-l pe un blat foarte puțin înfăinat până începe să aibă o alură de aluat, apoi lasă-l acoperit 10 minute. 

În aceste 10 minute, toacă ceapa verde subțirel și pune-o într-un castrol alături de toate condimentele pentru umplutură. 

După ce s-au scurs cele 10 minute, finalizează aluatul. La final, trebuie să fie fin la atingere și să pară ușurel și pufoșel. 

Când e gata, întinde-l cu sucitorul într-un dreptunghi subțire, întinde umplutura pe toată suprafața, apoi împăturește-l în 3, astfel încât să ai 3 straturi de aluat. Taie-l apoi în 12 părți egale și cuplează-le în pereche de câte 2, după cum vezi în poză. 

Tehnica de întindere și sucire a bun-urilor o poți vedea în acest video pe care eu am eșuat să îl urmez cu sfințenie, așa că au ieșit… așa. Abia acum am ajuns la momentul dospirii – 30 de minute, acoperite. 

Când minutele au zburat, încinge calumea o tigaie și – când simți că sfârâie – pune rulourile în ea. Lasă-le cât să-și facă crustă pe fund, apoi pune 100 ml de apă și un capac, ca să facă aburi. Sunt gata când apa s-a evaporat și ele sunt pufoase, ușor lipicioase la atingere. 

Tehnic și tradițional, aceste rulouri se făceau exclusiv la aburi. Modernismul însă a decis că e loc și de niște reacție Maillard. 🤪 Dacă ești super șmecher, faci tot procesul ăsta într-un bamboo steamer și abia apoi le dai crustă în tigaie. Io n-am avut 😥

Presară niște susan copt peste ele și mănâncă-l cu sos hoisin, chilli oil sau kimchi, ca să împrietenim popoarele. Eu le-am mâncat inclusiv cu șuncă și cașcaval, ca-n Balcani! 🤪