Cine sunt

Italia: Maritozzo

Episodul 2 din proiectul Fomietzsche #52: 52 de rețete din 52 de țări în 52 de săptămâni la cratiță.

Share

În a doua săptămână din Fomietzsche 52 ne teleportăm în Italia, la Roma, să mâncăm maritozzo: un desert tradițional, care prin anii ’50-’60 se mânca într-o veselie la mic dejun lângă cappuccino – asta înainte să ne ia pe toți fervoarea croissantelor franțuzești. 

Practic, e o chiflă dulce, cu ulei de măsline, nu unt, tăiată pe jumătată, umplută cu frișcă sau cremă de patiserie și pudrată cu zahăr, care cară-n spate o tradiție încă din Antichitate. 

Se spune că în Roma Antica era parte din pachețelul pe care soțiile îl dădeau soților la muncă, iar în Evul Mediu devenise o modalitate de a cere iubitele în căsătorie. Bărbații ascundeau un inel de logodnă în chiflă și BAM, „vrei să fii soția mea?” De aici și numele – maritozzo, care se pare că vine de la marito, „soț”. 

În zilele noastre există o sărbătoare gastronomică asociată cu maritozzo – în prima sâmbătă din decembrie, multe patiserii din Roma fac maritozzo în felul propriu și-l vând la prețuri mici, așa că oamenii stau la cozi și fac ceea ce noi hipsterii numim pastry crawl, ca să vadă care-i cel mai mișto. 

La stânga Irina Tacu, la dreapta Anca Vancu, muzele și modelele mele spontane, care m-au vizitat fix când testam această rețetă.

Io n-am ajuns încă la Roma, ca să-mi dau seama dacă ce-am făcut eu aici e o copie fidelă, dar promit să spun tot adevărul când o s-o fac. Acum, rețeta:

Ingrediente

Pentru sponge / un fel de preferment:

  • 65g făină 
  • 1 lgț + ½ lgț drojdie uscată
  • 120 ml lapte călduț

Pentru aluat:

  • 260g făină de pâine 
  • 67g zahăr 
  • 2 ouă mari la temperatura camerei 
  • 60 ml ulei de măsline 
  • 1 lg miere 
  • 1 lgț vanilie din păstaie
  • Zest de la o portocală și o lămâie 
  • ¾ lgț sare

Pentru sirop: 

  • 50g zahăr 
  • 50ml apă

Pentru umplutură:

  • 400 ml smântână pentru frișcă bătută
  • 2 lg de zahăr
  • opțional: miezul unei păstăi de vanilie, pentru că nu e niciodată prea multă vanilie

Cum se face

Amestecă făina cu drojdia și laptele călduț, acoperă și lasă deoparte o oră. Ar trebui să crească puțin și să se lase ulterior. 

Într-un bol de mixer (gen KitchenAid), combină prefermentul cu ouăle, zahărul, uleiul, mierea, zestul și vanilia. Mixează cu paleta de unt la viteză mică 2-3 minute. Adaugă apoi treptat făina – mai păstrează 100g – și amestecă tot la viteză mică, până se încorporează. Apoi crește viteza pe mediu timp de 5 minute. 

Pune acum cârligul de aluat, adaugă și restul de făină rămas și sarea și frământă pe viteză mică 5 minute, apoi fă pauză 2 minute, mai frământă 5 pe mediu și fă iar pauză până vezi că a devenit mai neted. 

Unge suprafața cu puțin ulei și răstoarnă aluatul. Opțional, întinde-l cu degetele într-o formă ovală și fă câteva împăturiri. Întoarce aluatul la 90 de grade și împărturește-l la jumătate de 6 ori. Dacă n-ai chef de asta, modelează din prima o bilă de aluat și pune-o într-un bol uns cu ulei, apoi acoperă cu o folie de prospețime timp de 2 ore. 

După ce se scurg cele 2 ore, împarte aluatul în 8 și modelează maritozzi într-o formă ușor ovală. Unge-i cu puțin ulei și acoperă-i 1 oră. 

Între timp, încălzește cuptorul la 180 de grade și pregătește într-un bol mic un ou bătut (amestecat cu 1 lingură de lapte sau smântână lichidă, dacă vrei) și, separat, siropul de zahăr – încălzește-l până se topește zahărul, nu trebuie să dea în clocot neapărat. 

Când cuptorul a ajuns la 180 de grade, unge maritozzi cu pensula cu ou bătut, apoi coace-i în cuptor aproximativ 12-14 minute. Cu 2-3 minute înainte să fie gata, scoate-i și unge-i cu o pensulă cu sirop de zahăr, apoi bagă-i iar în cuptor. Așa se setează siropul și maritozzii devin strălucitori și doar un pic lipicioși. 

Stai cu ochii pe ei și verifică dacă s-au făcut și pe fund, mai ales dacă ai doar airfryer, ca mine. Dacă ai cuptor, bravo ție 😀

Lasă-i să se răcească calumea după ce îi scoți din cuptor (nu ca mine… că de-aia arată de parcă-s tăiați cu drujba 😅) și taie-i pe orizontală sau fix pe mijloc, dar nu de tot – cam 3 sferturi. Umple-i cu frișca bătută la mixer și apoi pudrează-i cu zahăr cu ajutorul unui infuzor de ceai. 

Asta dacă vrei să faci varianta „tradițională”. Altfel, poți să-i umpli cu ce vrei tu, inclusiv cu gouda cremoasă și dulceață de ceapă cu nuci, cum am făcut eu cu leftovers neumplute a doua zi, de nici poză n-au mai prins. 

Cum am făcut eu, aproape pas cu pas, vezi într-un Reel aici.

Și dacă îți place ce vezi și încerci și tu, dă un semn, un tag sau un hastag la #fomietzsche52, ca să chițăi și io acasă. Poftă bunăăăăă

Share

Lasă un comentariu

Continuă să citești

Gata, te-ai abonat!